O carte care te va vraji cu siguranta de la prima la ultima fila (si sunt destule) prin stilul realistic-magic pe care Salman Rushie il abordeaza. Romanul debordeaza de povesti fantastice desprinse parca de pe buzele Seherezadei (povestitoarea din “O mie si una de nopti”), insa pretinse a fi reale dat fiind faptul ca este vorba despre o autobiografie.

Autobiografia lui Saleem Sinai, unul dintre cei 1001 de copii nascuti la miezul noptii dintre 14 si 15 august 1947, data la care India isi proclama independenta fata de Marea Britanie. Toti acesti copiii au fost inzestrati cu puteri magice: de la baiatul care putea sa treaca dincolo de oglinzi si sa reapara prin orice suprafata reflectorizanta din tinut, la fata care avea darul inmultirii pestilor, pana la personajul principal care putea, in prima faza sa citeasca gandurile oricui, ca mai apoi sa miroasa absolut orice: mancaruri, suferinta, iubire, deznadezde etc. Povestea incepe cu mult timp inainte de nasterea lui Saleem, cand bunicul sau, Aadam Aziz, se intoarce din Germania, unde isi finalizase studiile, pe taramul fermecat al Kashmirului. Rushdie povesteste, luand vocea lui Saleem, intamplarile unei familii indiene, presarand pretutindeni elemente fantastice, insa punctul 0 al romanului e reprezentat de clipa in care 2 dintre copii miezului de noapte sunt schimbati la nastere de catre moasa lor: Saleem, fiul nelegitim al unei femei hinduse sarace si Shiva, singurul mostenitor al unei familii musulmane instarire…..clipa care il va urmari pe personajul principal ca o naluca laconica pe durata intregii sale vieti, facandu-l sa se simta vinovat pentru viata ce nu-i apartine de drept, viata furata a lui Shiva. Insa destinul ii va aduce din nou impreuna peste ani, moment in care Shiva il va trada pe Saleem (si pe multi dintre copii acelui miez de noapte) si va….dar destul, nu vreau sa va rapesc interesul pentru aceasta minunata carte. Read More…